Parteneri
Lider: ASOCIAȚIA SFÂNTUL STELIAN
ASOCIATIA SFANTUL STELIAN este un ONG cu experiența de peste 20 ani în derularea și gestionarea de proiecte sociale, precum și cu experiență în scrierea și implementarea proiectelor cu finanțare europeană, inclusiv proiecte ce vizau acordarea de subvenții/granturi.
Asociația Sfântul Stelian a implementat un proiect în calitate de solicitant în cadru POSDRU 2007-2013 și trei proiecte în calitate de solicitant în cadrul Fondurilor Norvegiene. În cadrul POCU 2014-2020 Asociația Sfântul Stelian (Beneficiar sau Partener) a implementat sau implementează în prezent 13 proiecte, dintre care 7 proiecte vizează acordarea de subvenții/granturi pentru înființarea de întreprinderi, inclusiv întreprinderi sociale.
Asociația Sfântul Stelian are experiență de peste 5 ani în implementarea de scheme care vizează acordarea de granturi în cadrul proiectelor cu finanțare europeană.
Partener 2: Liceul Tehnologic Nr. 1 Borcea
Liceul Tehnologic Nr 1 Borcea se află în mediul de rezidenṭă rural, în comuna Borcea, Judetul Călăraṣi. Comuna Borcea se află aṣezată în zona nord – estică a Judeṭului Călăraṣi, la 50 de km faṭă de Municipiul Călăraṣi.
Din anul 1981 Ṣcoala cu clasele I-VIII Nr 1 Borcea a funcṭionat cu un număr de 2-3 clase de ucenici, apoi din 2004 cu 3 clase de Ṣcoala de Arte ṣi Meserii ṣi o clasă de an de Completare.
În anul 2006 Ṣcoala cu clasele I-VIII Nr 1 Borcea a devenit Grup Ṣcolar Borcea cu clase de liceu, curs de zi, filieră tehnologică, profil Resurse naturale ṣi protecṭia mediului, specializarea Tehnician în agricultură ṣi ṣcoala profesională de 2 ani cu specializarea Agricultor culturi de câmp.
În anul 2012 Grupul Ṣcolar Borcea a devenit Liceul Tehnologic Nr 1 Borcea ṣi i-au fost arondate structurile Şcoala Gimnazială Nr 3 Borcea, Grădiniṭa cu Program Normal Nr 1 Borcea ṣi Grădiniṭa cu Program Normal Nr
Partener 1: Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu Oltenița
Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu se află în orașul Oltenița care se găsește pe malul stâng al Dunării, la vărsarea râului Argeș în fluviu și este așezată în Lunca Dunării, în dreptul kilometrului 430, în aval de confluența Dunării cu râul Argeș.
Este punctul terminus al șoselei naționale DN4, care o leagă de București. La Oltenița, din acest drum se ramifică șoselele naționale: DN31 care duce spre est la Călărași și DN41 care duce spre vest la Giurgiu. De București orașul este legat și prin calea ferată București-Oltenița.
În nordul orașului au fost găsite urme ale culturii Gumelnița. Se presupune că cetatea din timpul romanilor numită Daphne, care în timpul împăratului bizantin Constantin cel Mare a devenit Constantiola sau Constantiana Daphne s-a aflat tot în zona orașului.
Toate informațiile vechi așază cetatea Daphnes la confluența Dunării cu râul Argeș. În 1950, Oltenița a căpătat statut de oraș raional și reședință a raionului Oltenița din regiunea București, statut ce s-a păstrat până în 1968, când a redevenit oraș component al județului Ilfov (reînființat). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea orașului la județul Călărași.
Orașul a primit statutul de municipiu în 1997. Populația orașului, conform ultimului recensământ se ridică la 24.822 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,7%), cu o minoritate de romi (5,63%), iar restul de 9,18% din populație aparține altor minorități.
În 1963, în Olteniţa, se înfiinţează Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu”, cu localul în strada Cuza-Vodă, nr. 46 fiind în proprietatea Ministerului Învăţământului. În 1973 se înfiinţează Şcoala profesională şi de ucenici de pe langă Şantierul Naval Olteniţa, cu localul în strada Portului, nr. 3, proprietatea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini(prin S.N.O.) In 1974, Liceul Teoretic ,,Nicolae Bălcescu” îşi schimbă denumirea în Liceul Industrial nr.2 şi în acelaşi an fuzionează cu Şcoala profesională şi de ucenici a M.I.C.M. sub denumirea de Grupul Şcolar de Construcţii de Maşini Olteniţa, sub dubla autoritate a Ministerului Invăţământului şi M.I.C.M., funcţionând cu două localuri distincte, în strada Cuza –Vodă nr. 46 şi în strada Portului nr.3, sub o singură conducere.
În 1985, Grupul Şcolar de Construcţii de Maşini, rămâne cu un singur local – cel din strada Portului nr.3. In 1993, Grupul Şcolar de Construcţii de Maşini Olteniţa îşi schimbă denumirea în Grupul Şcolar ,,Nicolae Bălcescu” cu localul în strada Portului nr.3, unde funcţionează şi în prezent cu aceeaşi denumire. Grupul Şcolar “Nicolae Bălcescu” este plasat la extremitatea sudică a municipiului Olteniţa, la 800 m de Dunăre şi la 60 km de Bucureşti.
În anul 2012, Grupul Școlar se transformă în liceu tehnologic, sub denumirea de LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAE BĂLCESCU”, denumire sub care funcționează și în prezent. Unitatea, se adresează unei populaţii şcolare situate în toate cartierele, deservind şi împrejurimile pe o raza de 50 km. Şcoala cuprinde următoarele niveluri de pregătire: – învățământ liceal de zi; – învățământ profesional de zi.